Elogiu pentru mame...




Nu am mai postat de un an. Nu m-am oprit intenționat, dar una peste alta m-au făcut să amân. Nu scrisul, postatul.
M-au întrebat mulți de ce nu mai scriu. Le-am spus că nu m-am lăsat dar nu e nimic de arătat. M-au încurajat. I-am apreciat.
Ultimul articol din 2016 era despre mama și m-am gândit să încep tot cu un articol despre ea. Am început de câteva săptămâni să mă gândesc ce aș avea de spus despre mama…s-au adunat multe gânduri.
A fost un an greu pentru mama și prea puțin a arătat asta. După 8 martie când în fugă i-am trimis flori, am văzut-o după câteva zile, când cu ochii înlăcrimați mi-a spus că e pe jumătate orfană. A trecut înmormântarea bunicii și abia apoi am prins câteva momente în care am reușit să o întreb cum se simte. Mi-a spus că nu regretă nimic, că și-a respectat mama și a prețuit-o. Am învățat multe din răspunsul ei.
Mama a știut să fie lângă mine mereu. A știut ce cărți să-mi dea să citesc. A știut să mă împingă să cred că pot mai mult, și acel „mai mult” a crescut de fiecare dată când ajungeam unde credeam eu că vreau. Mama a știut să râdă și să plângă cu mine. A fost acolo să mă uimească cu sfaturile ei pline de înțelepciune; sfaturi pe care mi le-a dat uneori fără să I le cer, conștientă că aveam nevoie de ele.
Mama mi-a știut programul și l-a făcut și pe al ei după al meu. A știut să mă sune în fiecare zi de lucru, după ora 23 să mă întrebe cum mi-a fost ziua.
Mama a știut să treacă dincolo de a-mi fi mama. A știut să-mi fie prietenă, confidentă. Când am sunat-o în dimineața asta să-i urez „La mulți ani!”, ea a simțit epuziarea și tristețea din sufletul meu. Nu i-a luat mult să mă descoase. Mama îmi e prietenă bună și cred că așa a trebui să fie orice relație mamă-fiică.
Elogiul acesta e pentru toate mamele care au investit în copii lor și care sunt prețuite pentru nopțiile nedormite și pentru zilele pline de îngrijorare. E și pentru cele care nu sunt prețuite: fiți pline de pace, Domnul va răsplăti la vremea potrivită tot efortul depus.
Elogiul acesta e și pentru copiii care au avut și au o mamă și n-au prețuit-o și cinstit-o suficient. E timpul să o faceți! E și pentru cei orfani: aveți în viața voastră femei care ar face multe pentru fericirea și binele vostru, nu lăsați efortul lor nerăsplătit. 

Comentarii

Postări populare