Bilanț
Sunt atât de multe lucruri de menționat după un an...12 luni, 365 de zile, peste 500.000 minute și ce să mai vorbim de trăiri, dureri și fericiri?
M-am gândit mult cum se întocmește un bilanț: un bilanț al bătăilor inimii, al lacrimilor vărsate, al zâmbetelor afișate? Fiecare își întocmește bilanțul în felul lui, după princiipile lui.De la un an la altul ne propunem multe. Încheiem un an și ne hotărâm să facem în următorul ceva diferit. Începem anul cu liste și dorințe. Rămânem cu dorințele sau facem ceva? Prea simplu și prea des ne amăgim spunând „uit ce a fost și merg înainte, asta e anul de glorie”. Nu uităm nimic și gloria vine în cantități mici.
Acest an l-am numărat în operații: unele pe care le așteptam de mult și altele neprevăzute.
Anul acesta a fost numărat în nopți nedormite: noaptea dinaintea Bimax-ului, prima noapte după Bimax, prima noapte în care nu i-am putut spune mamei mele "Noapte bună", noaptea în care Lara a fost pusă sub aparate și multe nopți pline de lacrimi și rugăciuni fierbinți.
L-am numărat în despărți de oameni drag, unele pe scurtă durată iar alte cu durată nedeterminată, în prietenii înstrăinate cu sau fără explicații. Au fost momente grele când nu am știut ce am de făcut dar prin fiecare decizie am văzut cum pacea Lui îmi inunda inima.
Anul acesta l-am numărat în momente în care am simțit că inima e zdrobită și am rămas pe genunchi, în rugăciune...conștientă că El v-a vorbi la momentul potrivit.
Acest an l-am numărat în zile de muncă: zile în care trezirea nu e grea și cheful de viața nu lipsește, momente în care înțelegi că exact acolo este locul tău acum și îți dorești ca fiecare clipă de muncă să fie pusă în valoare.
L-am numărat în piese ascultate, cărți citite și bilete de tren luate pe ultima sută de metri sau cu multe zile înainte. Am putut număra anul în poze făcute în locuri pe care îmi doream să le vizitez, în vise îndeplinite și momente de neuitat.
Anul 2019 l-am putut număra în planuri schimbate de la o ora la alta și am înțeles că „Omul face multe planuri în inima lui,dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.” E dureros acest verset mai ales atunci când planurile tale sunt făcute cu lux de amănunte și nimic din ce planifici nu se împlinește…tragi multe concluzii acolo, în genunchi și cu lacrimi în ochii când capitulezi și te predai din nou Celui a cărui hotărâre se împlinește.
Anul acesta l-am încheiat cu o minune, cu un moment în care priveam neputincioasă la câteva poze și știam că nimic din ce aș face nu ar putea ajuta starea micuței mele nepoate. Am știut atunci că doar o minune de la Dumnezeu îi poate reda viața și zâmbetul….și atunci când i-am văzut ochii deschiși am înțeles dragostea Lui.
Închei acest an nu doar cu bilanțul făcut în scris, ci cu încă unul făcut în inima: un bilanț al tuturor trăirilor pe care nu le pot pune în cuvinte, un bilanț văzut printre lacrimi și zâmbete.
Urmează să începem un an nou, să ne întocmim un nou plan și să privim încrezători la anul 2020. Îmi doresc un an mai bun, nu cu provocări mai puține și nici cu încercări mai ușoare. Îmi doresc un an care să mă provoace și să mă facă un om mai bun, un om care în fiecare situație pusă se ridică la maximul potențial și nu se mulțumește cu puțin ci mereu își dorește mai mult. Îmi doresc un an plin de El și de oameni fericiți în jurul meu!
