Cum înțeleg eu dragostea?
Dragostea. Sacrficiu. Frângere. Vulnerabilitate.
Astea înseamnă dragostea pentru mine. Să te lași frânt, iar și iar. Să renunți la tine și să îți jertfești viața pentru cei din jurul tău. Să ierți frângerea care ți-a pricinuit-o aproapele tale și să-l iubești iar si iar.
Să te faci vulnerabil persoanei de lângă tine, chiar dacă ți-a fost trădată încrederea înainte. Dragoste să oferi fără să aștepți ceva în schimb. Dragoste. Să nu spui nimic, chiar dacă ai cele mai bune argumente. Dragoste. Să taci la supărare, ca nu cumva să rănești. Dragoste. Să îmbrațișezi persoana care ți-a distrus copilăria. Dragoste. Să ierți pe cel care s-a urcat băut la volan și ți-a luat pesoana cea mai scumpă. Dragoste. Să-ți ierți tatăl, atunci când afli că a trimis-o pe mama ta să te avorteze. Dragoste. Să ierți o persoană chiar dacă nu ți-a cerut asta. Dragoste. Să renunți la dorințele tale și să naști copilul pe care nu ți-l dorești în acest moment. Dragoste. Să oferi a doua șansă celui care ți-a distrus încrederea. Dragoste.
Să alergi spre pământul care ți-a luat cea mai dragă persoană și să-ți lași inima să plângă de fericire știind că dragostea e singurul lucru care trece de pământul asta. Dragostea nu va muri niciodată. Credința și nădejdea se vor termina atunci când Îl vom întâlni pe Dumnezeu, dar dragostea va dăiuni și în viața următoare, în viața veșnică. Dragoste. Frângere.
L-a mai iubit Isus pe Dumnezeu atunci când Acesta l-a părăsit pe crucea de la Golgota? Isus cunoștea scopul venirii Lui pe pământ. A cerut Tatălui să departeze paharul acela al amărăciunii. Dumnezeu tăcea. După ce pentru prima dată Isus a renunțat la „Ava”, adresându-se Dumnezeului care l-a trimis pe acest pământ, Isus a ascultat tăcerea. Nici o propoziție, nici un cuvânt. „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”. Tăcere. Dragoste.
„Te-ai întrebat vreodată dacă nu cumva ne scapă din vedere esența lucrurilor? Este o nebunie, dacă stai să te gândești. Dumnezeul universului – Creatorul munților și al păpădiei, al galaxiilor și al firului de iarbă – ne iubește cu o dragoste radicală, necondiționată și auto-jertfitoare. Și care este răspunsul nostru tipic? Mergem la biserică, cântăm cântece și încercăm să nu înjurăm. Fie că ai verbalizat acest lucru sau nu încă... știm cu toții că ceva nu este în regulă. Este ceva în adâncul inimii tale care tânjește să se elibereze de această stare de fapt?”, scria Francis Chan.
Mulți dintre noi ne cunoaștem scopul pe acest pământ. Oare de ce ne lăsăm trași în capcane care știm că sunt puse de cel rău? Unde ne este puterea de a trece peste orice durere și barieră ca să ajungem să ne împlinim scopul? Oare când vom înțelege că este timpul să ne eliberăm de starea aceasta de nemulțumiți și să începem o schimbare? Să facem toate lucrurile cu dragoste. Nu asta înseamnă dragostea?
Comentarii
Trimiteți un comentariu